Câți copiii mai trebuie să moară?
În joia Mare am ajuns cu Maria mea dragă la spitalul de copii Marie Curie, la camera de urgență cu o rectoralgie.
Era deja noapte când am ajuns noi.
La triaj erau câțiva copii și bebeluși care așteaptau să fie văzuți pe rând de către un medic.
Abia intrasem într-un cabinet când am fost lăsate să așteptăm ‘pentru că a venit o ambulanță cu un bebeluș dintr-un accident auto’..
Mi s-a făcut pielea de găină când am auzit și m-am rugat să nu fie nimic grav.
După aproximativ o oră au reușit să ajungă iar la noi pentru investigații.
Cu frică, am îndrăznit să întreb ce se întâmplase cu bebelușul. Doamna asistentă mi-a povestit:
Bebelușul avea 3 luni și a fost ținut în landou când tatăl a pus o frână bruscă, intrând în coliziune cu alt vehicul.
Bebelușul a fost găsit de câte echipa de descarcerare cu fața în jos între scaune, vânăt la fața iar echipa făcea eforturi să îl țină în viață.
Cu groază mi-au trecut prin față toți copiii pe care îi zăresc prin mașini ținuți în brațe sau lăsați liberi, bebeluși care nu sunt transportați în scoici ci în landou pentru că ‘se simt mai confortabili’ așa cum îmi spun mie mamele. Mă întreb cât de confortabil s-a simțit bebelușul aruncat din landou între scaune.
Până la plecare nu am mai avut curaj să întreb dacă a scăpat cu viață sau nu. Pur și simplu nu am mai putut auzi o ‘altă veste a unui alt copil’ (așa cum ironic aud prin parcuri) că a decedat.
Oare câți bebeluși și câți copii mai trebuie să moară, fără nici o vină, pentru ca părinții să le asigure scaunul potrivit pentru vârsta lor?
Trageți de mânecă prietenul, vecinul, mama de pe stradă pe care o vedeți că nu ține cont de aceste lucruri. E jenant dar puteți salva o viață!
Nu uitati de petitia noastra! Impreuna, putem schimba legi si viata celor mici.
Ana Maria Ivan
